Eurovision

Ceea ce m-a impresionat cel mai mult în proiectul DiscoverEU a fost discrepanța uriașă dintre țările europene în ceea ce privește transportul în comun. În special trenurile. Pe hârtie, Europa pare unită, dar în realitate, experiența lasă de dorit…

Călătoria cu trenul în România, pe o distanță mai mare, poate să ajungă și la 15 ore de stat în tren sau chiar mai mult. Vagoanele sunt vechi cu mirosuri neplăcute, aer greu, și nenumărate întârzieri din motive tehnice. Trenurile sunt foarte vechi și nu îți inspiră niciun fel de siguranță. Cât despre gări… Gara de Nord, spre exemplu, arată obosită, murdară, plină de lucruri anormale care nu ar trebui să fie într-un spațiu public. Nu te simți în siguranță, nu te simți bine, vrei doar să pleci cât mai repede de acolo.

În schimb, în țări precum Italia, pe aceeași distanță ajungi în jumătate din timp. Trenuri rapide, curate, liniște, aer condiționat care chiar funcționează. Condițiile necesare pentru a ne asigura un transport în comun potrivit. Gările sunt spațioase, moderne, bine organizate, cu informații clare și oameni care par să știe ce fac. Experiența în sine este relaxantă, nu stresantă. 

Această discrepanță te face să te întrebi “de ce?”. De ce în unele țări transportul este o experiență normală, chiar plăcută, iar în altele devine o provocare și ceva neplăcut, ceva ce nu ai face dacă ai avea de ales. Și aici vorbim strict de lucruri de bază: timp, curățenie și respect față de oameni.

DiscoverEU mi-a oferit oportunitatea să văd Europa reală, nu cea din poze. Mi-a arătat clar că infrastructura spune multe despre cât de mult contează cetățeanul într-o țară și m-a făcut să înțeleg că, dacă vrem condiții mai bune acasă, ține și de noi să ne implicăm, să cerem normalitate și să contăm. 

DiscoverEU este o oportunitate de a ne lărgi orizonturile și de a ne depăși limitele. Însă, pentru ca experiența să fie una pozitivă, siguranța trebuie să fie prioritară. Într-un astfel de proiect, siguranța se planifică.

Ne-am emis Cardul European de Sănătate (se emite gratuit oricărui elev/student care are sub 18 ani), ne-am asigurat că avem buletinele și pașapoartele valabile și ne-am asigurat că avem telefoane funcționale, cu internet și roaming.

În orașe turistice, cum ar fi Roma sau Veneția, o problemă mare pentru turiști sunt hoții de buzunare. Pentru a ne proteja bunurile, am ales să mergem întotdeauna grupați acolo unde era îmbulzeală. Pe lângă vigilența în locurile aglomerate, o atenție deosebită am acordat-o și logisticii de cazare și transport.

Am învățat că, deși trenul este un mijloc de transport sigur și sustenabil, zonele din jurul gărilor pot deveni uneori neprimitoare, mai ales seara. De aceea, în etapa de planificare, ne-am documentat atent pentru a evita cartierele periculoase și ne-am informat despre locația ambasadelor.

Totuși, cea mai importantă plasă de siguranță a fost chiar echipa noastră. Faptul că am menținut un dialog constant, am făcut sesiuni de feedback zilnice și nu am lăsat pe nimeni în urmă a făcut ca această aventură să fie nu doar memorabilă, ci și lipsită de pericole reale.

Când am plecat în DiscoverEU, toți ne așteptam să fim simpli turiști: să ne plimbăm cu ghiozdanul în spate, să facem poze și să ne bucurăm de vacanță cu prietenii. Însă nu ne-am fi așteptat ca această aventură să fie și o lecție de istorie, departe de băncile școlii. O să prezint două locuri din itinerariul nostru care au avut cel mai profund efect asupra noastră.

Primul este Statuia Pantofilor de pe malul Dunării din Budapesta, Ungaria. Acest monument este un memorial dedicat victimelor Holocaustului. La școală, Holocaustul este de obicei redus la statistici, la numere cu prea multe zerouri ca să fie procesate emoțional, dar acolo, văzând cele 60 de perechi de pantofi, unii de bărbați, unii de femei și chiar ghetuțe de copii, efectul a fost mai degrabă unul de trezire brutală la realitate.

Memorialul nu ne-a lăsat să fim simpli observatori ai unor date; ne-a obligat să ne punem în locul celor care, acum câteva decenii, au stat acolo, desculți și înfrigurați, așteptând să fie împușcați. Acest memorial ne-a făcut să realizăm că istoria nu este doar despre ce a fost, ci și despre responsabilitatea noastră: să ne asigurăm că ura nu va mai transforma oamenii în simple obiecte abandonate pe un mal.

A doua locație din itinerariul nostru care ne-a influențat profund modul în care ne raportăm la istorie este Parcul Arheologic din Pompei, Italia. Orașul în sine ne-a lăsat uimiți și ne-a făcut să realizăm cât de avansați erau strămoșii noștri și cât de fragilă este orice construcție umană în fața naturii. Lecția cea mai puternică a venit atunci când am întâlnit mulajele victimelor, oameni care și-au pierdut viața într-o clipă.

Vizita la Pompei a adăugat cunoștințelor noastre academice despre erupția Vezuviului o notă emoțională, îmbogățindu-ne perspectiva.

DiscoverEU ne-a ajutat să înțelegem lumea din jurul nostru într-un mod mai unic, mai complet. Ambele locații ne-au demonstrat că proiectul ne-a oferit mult mai mult decât ne-am fi așteptat.